Header Ads

Ultimele articole
recent

Omida si fluturele de Daniel Roxin




Târându-şi, o omidă, prelungu-i trup cu păr

Pe craca fără frunze a unui jalnic măr,

Se pomeni oprită de-un fluture nervos:

- Să nu-ndrăzneşti, urâto, să-ţi duci trupul bălos

Până aici la mine, căci o vei încurca!

Mă mir şi-acum că Cerul, în dreptatea Sa,

Vă lasă încă-n viaţă tot neamul hăbăuc!

Coboară, deci, de nu vrei în pumni să te apuc!

După o săptămână, omida deveni

Un fluture femelă cum rar mai poţi găsi.

Zburând din floare-n floare, se întâlni deodat’

Cu cel ce o jignise (acum, mai grizonat).

- Frumoasa mea, hai spune-mi, te-am cunoscut cumva?

Căci ochii-ţi, doi luceferi, parcă îmi spun ceva...

Oh!... Simt faţă de tine un dor de ne-nţeles

Şi-aş vrea, de-ţi face cinste, să fiu al tău ales!

Îţi jur că-ţi va fi bine, căci eu sunt bun, cinstit

Şi permanent în viaţă iubirii i-am slujit!...

- Destul!... spuse femela, fiindcă te ştiu demult

Şi vocea-ţi prefăcută nu vreau s-o mai ascult.

Deşi spui că o viaţă iubirii i-ai slujit,

Eu m-am convins că nu eşti decât un ipocrit!

Morala:

De nu vrei ca în viaţă să-ţi fie rău, ci bine,

Nu-ţi arunca dispreţul pe cel ce nu-i ca tine!

Chiar dacă el îţi pare cam prost, urât, mişel,

Să nu uiţi că odată ai fost şi tu ca el!




Niciun comentariu:

Alina Balan. Imagini pentru teme create de Sookhee Lee. Un produs Blogger.