Header Ads

Ultimele articole
recent

Sindromul salvatorului (III)

Pana acum am discutat de salvator si victima,dar pentru a exista acestia doi, de cele mai multe ori trebuie sa existe si un persecutor.
În analiza tranzacţională aceasta relatie, se numeşte Triunghiul Dramatic,a fost  inventat de Stephen Karpman în 1968 şi se arata astfel:



Karpman spune că, schimbarea de poziție între aceste roluri declanșează de fapt drama, conflictul, și de aici se declanșează emoțiile. Doar conștientizarea rolului în care fiecare se află poate ajuta oprirea dramei.
Persecutorul are ca atitudine urmărirea satisfacerii propriilor nevoi și acționează doar în interes propriu. Motto-ul lui este „Pot să te fac să te simţi rău. Și o voi face.”
Desconsideră emoţiile, valoarea, demnitatea, importanţa şi uneori chiar dreptul la viaţă şi sănătate a persoanelor care sunt afectate de acţiunile sale, de aceea se comportă astfel încât alţii suferă sau sunt incomodaţi de prezența lui.
Ca și comportament, el critică, acuză, pedepseşte; îşi foloseşte puterea într-un mod distructiv.
Salvatorul este preocupat de situația grea în care se află o persoană, de regulă victima. Ea are ca motto: „Pot să te fac să te simţi bine”.
Desconsideră însă abilitatea celuilalt (a Victimei) de a evalua situaţia, de a acţiona adecvat şi de a cere ajutor dacă are nevoie, iar ca și comportament, oferă ajutor dintr-o poziţie de superioritate unei persoane pe care o consideră vulnerabilă, fără să verifice dacă persoana chiar vrea sau are nevoie de ajutor.
Victima este de regula personajul care suferă din start, pornind de la ideea :”Mi se poate face rău sau bine, foarte ușor de către alții.”
Desconsideră: propriile resurse de a rezolva problema (Victima care caută un Salvator);
valoarea umană şi dreptul la demnitate şi respect (Victima care caută un Persecutor).
Comportament: uneori Victima caută un Persecutor pentru a o pune la pământ şi a o rejecta, alteori caută un Salvator care să-i ofere ajutor şi să-i confirme credinţa.
Karpman a arătat că rolurile de Persecutor, Salvator şi Victimă pot fi legitime dacă sunt realist adecvate contextului. Uneori, in viata, putem sa jucam oricare dintre aceste roluri, in functie de context, ba chiar mai mult, este posibil, ca in cadrul, unui conflict, sa alternam aceste roluri.

Cum iesim insa din acest vartej al emotiilor manipulative ? 

Solutia ne-a oferit-o Acey Choy, care ne propune tot un triunghi, de data asta al invingatorilor, un model autentic de relationare umana bazat pe 3 principii : vulnerabilitate, asertivitate si grija. Un om asertiv, vulnerabil sau grijuliu poate răspunde nevoilor proprii respectându-le şi pe ale altora şi, dacă e cazul, cerând sprijinul altora. Cand manipularea emotionala iese din scena, spune autorul, ne putem privi in ochi unii pe altii si putem spune : eu sunt OK, tu esti OK.



Ce inseamna asta in din punct de vedere al salvatorului ? Inseamna ca salvatorul va trebui sa asculte victima cu atentie, sa o incurajeze sa-si gaseasca propriile resurse pentru a depasi problema, asigurand-o ca este acolo pentru a o sustine din umbra. Cu alte cuvinte, ii spune omului de langa el, ca situatia prin care trece este pasagera si ca poseda el insusi elementele necesare pentru a iesi la liman. Ii ofera astfel respect, ii garanteaza dreptul la demnitate si responsabilitate personala. Mai mult, evita pozitia de superioritate, anuleaza dependenta si garanteaza corectitudinea relatiei. Procedand astfel se transforma din Salvator in Sustinator.

In concluzie, exista 3 situatii in care ar trebui sa intervenim salvator: atunci cand cel de langa noi realizeaza ca are o problema, cand este convins ca n-o poate rezolva singur si cand ne cere personal ajutorul. Acesta este de fapt si modelul christic de raspuns la nevoile umane.

Niciun comentariu:

Alina Balan. Imagini pentru teme create de 5ugarless. Un produs Blogger.